Pasiunea pentru flori nu a aparut ca un iures de culori starnit de rasturnarea unui stativ cu acuarele – a fost mai degraba ca nasterea unui tablou in care pictorul pune pasiune si timp.

A inceput cu gradina bunicilor, o gradina superba, langa un iaz plin de nuferi si brotacei. A petrecut multe primaveri printre sute de lalele rosii. Verile erau pline de parfum de tuberoze si ochiul boului, iar imbelsugatele toamne erau impregnate de mireasma crizantemelor si a tufanelelor. O copilarie frumoasa intr-o gradina plina de flori, pe care doi bunici cu parul nins le ingrijeau din clipa in care rasareau si pana cand erau culese si duse la piata, sa aduca bucurie si altora.

Apoi a fost sera tatalui, agronom de meserie. Si-a dorit sa urmeze cursurile facultatii de agronomie, iubea nespus florile si avea chemarea tatalui si a bunicilor, insa aceasta nu era considerata o alegere potrivita pentru o femeie.

Asa ca, acum 10 ani, drumul vietii a calauzit-o catre Bucuresti, ce i-a parut in prima clipa un mare oras gri, intesat de strazi si oameni. Cu timpul, a invatat sa-i descopere si oazele de verdeata, miros si culoare. Si cum pasiunea pentru flori nu a parasit-o nicio clipa, a inceput sa frecventeze, in timpul liber, cursuri de Ikebana.

Dupa prima facultate, a urmat a doua, apoi masteratul si alte cateva cursuri. Formatia de marketer a dus, natural, la angajarea in domeniu, iar lucrurile pareau ca se indreapta spre o existenta monotona si placuta: serviciu, acasa, prieteni, plimbari... si din nou serviciu, acasa, prieteni, plimbari.

In acest drum al vietii au existat, e drept, si cateva coborasuri, care au adus regasire si intelegere de sine dar si o intrebare persistenta, ce aparea la iveala din cand in cand, dintr-o camaruta indepartata a mintii: "In afara de meseria pe care o am, marketingul, si in afara de prieteni si de familie, mai exista oare si altceva care mi-ar putea aduce implinirea? Ce mi-ar placea oare sa fac?”

Apoi au urmat calatoriile: florariile cochete din Paris, piata de flori din Amsterdam, eleganta regala a Londrei, parcurile Vienei, leandrii infloriti din Roma, culorile imposibil de descris ale Australiei.

Si atunci, amintirile copilariei si adolescentei s-au revarsat ca un torent de nestavilit – si odata cu ele a venit si raspunsul:

Mi-ar placea sa aranjez flori! Sa dau nastere unor combinatii si senzatii irepetabile! Mi-ar placea la nebunie sa alerg in cautarea florilor preferate ale unei mirese si sa le aranjez apoi intr-un mod la care nu s-ar fi gandit nimeni, nici macar ea. Apoi sa le leg cu funde de satin si sa ma emotionez in fata zambetului ei intr-una din cele mai frumoase zile ale vietii ei: cea a nuntii.

A urmat apoi o perioada de invatare despre designul floral si de jocuri cu brate pline de flori cumparate de prieteni pentru iubitele lor – un joc luat in serios, o placuta si prelungita exersare.

Apoi s-a nascut visul de a studia designul floral la Londra, orasul de a carui distinctie si rafinament se indragostise fara scapare. Zile si nopti a visat acest vis minunat. Si intr-o zi, cu ajutorul unei persoane foarte speciale, exact ca in povestea Cenusaresei, visul a devenit realitate.

Dupa cursurile de design floral de la Londra, jocul cu florile a imbracat alta forma, s-a rotunjit, asa cum jocul copilariei se transforma in bucuria omului matur. Insa chiar si asa, de fiecare data cand lucreaza cu brate de flori, traieste un vis din flori, intocmai cum se intampla odinioara in sera tatalui sau in gradina bunicilor.